BOLI INFECŢIOASE - Parvoviroza

Parvoviroza - este o afecţiune infecto-contagioasă a tineretului canin caracterizată prin simptome grave de gastro-enterită hemoragică, uneori miocardită, cu o evoluţie supraacută sau acută.
Este boala infecţioasă ce apare cel mai rapid în efectivele de canide, repectiv la vârsta cea mai scăzută (7-8 săptămâni). Este o viroză extrem de contagioasă, animalele bolnave eliminând virusul prin diaree, lacrimi etc. Prin uscarea acestora, virusul este purtat pe particule de praf, fiind răspândit pe arii foarte largi.

Parvoviroza se întâlneşte mai ales la căţeii foarte tineri (7-12 săptămâni), dar s-au semnalat şi cazuri de îmbolnăviri la vârsta de 8-9 luni. Afecţiunea debutează cu inapetentă, abatere, vomă şi după şi după câteva ore, diaree urât mirositoare. Mucoasa conjunctivală este injectată, cu tentă violacee, ochii se afundă în orbite, iar privirea devine mată. Animalul stă în decubit, ridicându-se doar pentru a voma (până la epuizare), diareea devenind hemoragică şi foarte urâz mirositoare.
După 24 de ore de la debut, starea animalului este deja extrem de gravă din cauza deshidratării acesta pierzând în continuare lichide datorită diareei hemoragice. Dacă nu se intervine între timp după 30 de ore de la debutul simptomelor animalul intră în colaps circulator prin hipovolemie (diminuare a volumului de sânge circulant) consecutivă deshidratării , acidoza metabolică completând acest panopticum de o gravitate deosebită, urmând în mod inevitabil moartea.

Tratamentul este extrem de laborios, vizând următoarele direcţii:
- Rehidratarea şi sprijinirea marilor funcţii,
- Antibioterapia.

Deshidratarea este principalul factor agravant al manifestării clinice a parvovirozei, contactaţi de urgenţă medicul veterinar. Virusul determină distrugeri ale epiteliului mucoasei digestive pe porţiuni mari, lucru ce determină un tranzit intestinal accelerat, dublat de hemoragii, drept pentru care trebuie intervenit şi cu substanţe antihemoragice.
Este de extremă importanţă sprijinirea ficatului cu vitamine hidrosolubile ( A, D3, K, E), alături de aminoacizii hepatoprotectori. Se va practica antibioterapie 4-5 zile la rând, folosind antibiotice cu spectru larg de acţiune, cu produse de uz veterinar ce conţin diverse asocieri de antibiotice şi chimioterapie.

Prevenirea apariţiei parvovirozei se face prin limitarea posibilităţii de intrare în contact a animalelor receptive cu animalele bolnave şi prin vaccinarea tineretului canin conform schemelor de vaccinare recomandate de medicul veterinar.