ÎNTREŢINEREA CĂŢELELOR GESTANTE

Gestaţia la căţea durează în mod normal între 57 şi 63 de zile, la unele rase ajungând chiar la 67-68 de zile.

Din punct de vedere al modului în care trebuie hrănită căţeaua gestantă în timpul sarcinii, avem două faze:o primă perioadă care durează 6 săptămâni şi perioada finală prenatală.

În prima perioadă, în organismul femelei se produc o serie de modificări subtile de ordin hormonal, care determină un comportament mai liniştit al acesteia, o uşoară tendinţă la îngrăşare şi o poftă de mâncare foarte uşor crescută. În această perioadă, fetuşii cresc destul de puţin şi ca atare necesarul de hrană suplimentară pentru creşterea puilor este foarte mic.

Toate aceste aspecte ne fac să afirmam că practic, în această perioadă nu trebuie suplimentată cantitatea de hrană, ci doar calitativ modificată, în sensul măririi cu10-15%a cantităţii de proteină. În afară de acestea, este absolut obligatorie administrarea de vitamine, atât de tipul celorhidrosolubile(B1, B2, B6, B12, C) cât şi din celeliposolubile(A, D3, E).

Perioada a II-a de gestaţie debutează cu creşterea bruscă a poftei de mâncare a femelei pe fondul creşterii vizibile a gabaritului acesteia. La palparea abdomenului se pot simţi puii ca nişte blocuri de gheaţă în apă. Femela se ”rotunjeşte” pe zi ce trece, are o mare poftă de mâncare, drept pentru care trebuie mărit numărul de mese pe zi.Începând cu ziua a 40-a de gestaţie, raţia alimentară trebuie mărită săptămânal cu 10%, preferându-se administrarea hranei în două sau mai multe reprize. Dacă raţia este echilibrată din punct de vedere al conţinutului proteo-vitamino-mineral, este inutil să-i modificăm compoziţia, doar cantitatea consumată fiind mărită progresivfuncţie de consumul căţelei. Nu trebuie să ajungem la o supraalimentare a căţelei, acest lucru conducând la creşterea prea mare a fetuşilor şi la ofătare dificilă.

Trebuie verificată prezenţa în hrană amagneziului, absenţa acestuia putând provocaeclampsie(crampe, convulsii, spasme violente) la fătare.

În ziua premergătoare fătării, este necesar să se administreze hrană lichidă, iar în ziua fătării, căţeaua va bea doar apă şi nu va mai mânca nimic, deoarece la fătare va înghiţi placentele căţeilor.După fătare în primele 2 zile căţeaua va primi o hrană uşor digestibilă (supă de carne, carne fiartă sau tocată, lapte), ce se va administra în porţii mici şi dese (3-5 ori pe zi).

Din punct de vedere medical, chiar la începutul perioadei de gestaţie, este absolut obligatorie deparazitarea căţelei de viermi paraziţi intestinali.În acest sens recomandăm folosirea unor produse care să fie active atât în infestaţiile cu tenie cât şi în cele cu nematode.Unii practicieni folosesc produsul IVOMEC, lucru pe care nu îl recomandăm la femelele gestante, datorită posibilităţii acestuia de a provoca avort, efectul antiparazitar al acestuia la canide nefiind garantat de către firma producătoare.

La începutul perioadei de gestaţie, femela trebuie deparazitată şi de ectoparaziţi, prin îmbăiere cu substanţe ectoparaziticide.

În ultima perioadă de gestaţie căţeaua are nevoie de mai multe ieşiri din casa (dacă este ţinută în apartament), deoarece mâncând şi bând mai multe lichide, are o purgaţie şi o diureză pe măsură.Nu neglijaţi plimbările, chiar dacă animalul nu prea are chef. În timpul acestora, fiţi atenţi să nu sară şi să se lovească, să nu se încaiere cu alţi câini, pentru că la unele exemplare acestea sunt motive de avort.

Cu două săptămâni înainte de fătare, lanţul mamelonar este deja evodent, iar din unele mamele, la mulgere, apare un lichid translucid.

În preziua fătării, lichidul ia de cele mai multe ori aspect lăptos. Apariţia laptelui nu este însă un indiciu sigur de iminenţă a fătării, uneori acesta apărând cu 2-3 zile înainte de fătare.

Când se apropie momentul fătării, căţeaua îşi caută deja un loc de fătare şi e foarte probabil că îl va găsi într-un loc nepotrivit (pe canapea, sub masa, etc). Practic, nu are nici o importanţă acest lucru, pentru că în momentul fătării, căţeaua va fi dusă într-un loc din casă sau din curte, unde să nu deranjeze, să fie liniştită, să existe suficientă lumină şi spaţiu, să se poată igieniza uşor locul.